Screeningul organizat - modalitate de prevenire a cancerului de col uterin

Screeningul organizat - modalitate de prevenire a cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin reprezintă , la nivel global , a II-a cauză de mortalitate prin cancer la femeie, pe primul loc clasându-se cancerul de sân. Infecția cu virusul uman papiloma (HPV) este direct răspunzătoare, conform cercetărilor[4],[5],de peste 90% din cazurile de cancer, deși, nu toate infecțiile cu HPV duc neapărat la acesta[2].Printre alți factori  ce pot favoriza apariția și dezvoltarea cancerului au fost incriminați: fumatul (>15 tigari/zi), tratamentul cu pilule contraceptive (>5 ani), debutul precoce al activității sexuale, sexul cu parteneri multipli, scăderea imuntății, Importanța acestora este foarte redusă.[1],[3].

Cancerul cervical se dezvoltă în timp, 10-20 ani , din leziuni precanceroase determinate de infecția cu HPV. In mod obișnuit, diagnosticul acestor leziuni precanceroase se face prin frotiu citologic Babeș-Papanicolaou, urmat de colposcopie și biopsie [1] Metoda a fost implementata in SUA pentru  screening abia după anii 1950.

Conform NIH (National Institute of Health) din SUA, după introducerea metodei de screening, incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin au scăzut  cu peste 60% faţă de perioada de până la implementarea metodei.

 In Europa de vest , o serie de state  precum Anglia, Suedia, Islanda, Finlanda, Danemarca  aplică  programul de screening prin metoda Babes-Papanicolaou  la 3 ani interval, considerând că în acest fel se previn peste 90% din carcinoamele scuamoase ale colului uterin, prin decelarea şi tratarea precoce a leziunilor displazice. Situaţia este demonstrată şi de  scăderea incidenţei şi mortalităţii în ţările care au  iniţiat şi desfăşurat programe susţinute de screening .

In Romania, conform datelor Globocan, în 2012, ne situam pe primul loc din Europa în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin. Anual, la noi în țară se descoperă câte 3000 de cazuri noi de cancer de col uterin , și câte 1800 mor din această cauză.

 De aceea , Ministerul Sănătății prin Ord. MS Nr.537 /175 /2012 ( modificat ulterior prin OMS 377/30.03.2017) a decis începerea unui program național de depistare activă precoce a cancerului de col uterin prin screening cervical după metoda Babeș Papanicolaou, sub coordonarea INSP. Acesta s-a desfășurat la nivelul a 8 regiuni unde s-au constituit  rețele de screening , centrate pe unități sanitare cu paturi . In acest sens, în fiecare  rețea ,   au fost constituite: un nivel de informare - mobilizare a populației țintă (femei cuprinse între 25-64 ani) de către medicii de familie pentru toate persoanele asigurate sau neasigurate; al doilea nivel a fost al centrelor de recoltare al materialului citologic asigurat de medicii de obstetrică - ginecologie, medici de planificare familială si medici de familie acreditați, iar nivelul al treilea l-au constituit laboratoarele de anatomie patologică, unde s-au prelucrat și interpretat frotiurile.

INSMC Alessandrescu Rusescu este coordonator al implementarii programului pentru regiunea Muntenia Sud unde s-au format  8 rețele în judetele Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Prahova cuprinzând 319 medici de familie, 51 medici recoltori, dintre care 15 medici de familie, precum și 14 laboratoare de anatomie patologică (publice și private) pentru interpretarea rezultatelor. Toți acești oameni entuziaști, au făcut posibilă realizarea a 13825 de analize Babeș-Papanicolaou, ajutând la depistarea a 2548 de leziuni precanceroase, care au fost îndrumate pentru investiogații suplimentare și tratament adecvat. Rata leziunilor descoperite față de totalul investigațiilor efectuate a fost de 18,43%. Nivelul de acoperire din populația țintă a oscilat , funcție de județ, între 13,29% la Călărași  și 17,05% la Prahova.

Măsurile întreprinse după analiza primilor 5 ani, vor conduce la ameliorarea programului, prin cooptarea ca parteneri în activitatea de mobilizarea populației și  a altor participanti (ONG-uri, asistenți comunitari, mediatori sanitari), apropierea recoltării de populația țintă, în special cea defavorizată, prin organizarea unor caravane de recoltare mobile, utilate conform ultimelor standarde în materie  și prevăzute cu personal bine instruit pentru recoltare.

De asemenea, se preconizează ca gradual să se treacă la efectuarea screeningului  prin metoda testării HPV în primă fază la persoanele de peste 30 ani, urmând ca metoda Babeș Papanicolaou să fie utilizată la populația 25-29 ani.  Tot atfel se va avea în vedere continuarea investigațiilor în cazul rezultatelor pozitive la persoanele neasigurate până la stabilirea diagnosticului și efectuarea tratamentului, persoane care erau obligate să-și plătească singure aceste investigații ulterioare, și multe din ele renunțau din lipsa resurselor.

Bibliografie:
1 "Cervical Cancer Treatment (PDQ®)". NCI. 2014-03-14. Archived from the original on 5 July 2014. Retrieved 24 June 2014.
2. World Cancer Report 2014. World Health Organization. 2014. pp. Chapter 5.12. ISBN 9283204298.
3 "Cervical Cancer Treatment (PDQ®)". National Cancer Institute. 2014-03-14. Archived from the original on 5 July 2014. Retrieved 25 June 2014.
4. Kumar V, Abbas AK, Fausto N, Mitchell RN (2007). Robbins Basic Pathology (8th ed.). Saunders Elsevier. pp. 718–721. ISBN 978-1-4160-2973-1.
5. Sursa: Globocan 2012: Estimated Cancer Incidence, Mortality and Prevalnce Worldwide in 2012

0 Comentarii

Lasa un comentariu