Calcul scor PIS

Cuantificarea clinică a exacerbării la internare (adică evaluarea gradului de severitate al bolii la momentul respectiv) permite triajul eficace al pacienților. Scorul PIS (Pulmonary Index Score) poate fi utilizat și de părinți la domiciliu pentru a face distincția între o „răceală banală” și o criză de astm bronșic.

De ce un scor clinic (cum este PIS)? 

Deși există argumente care susțin superioritatea folosirii unui pulsoximetru în evaluarea gradului de severitate al dispneei la copil*, în unele circumstanțe această opțiune este imposibilă.

La domiciliu, la școală sau uneori în situația unei ambulanțe sumar echipate nu există pulsoximetru.

Pentru rapiditatea aplicării sale și uneori, în scopul educării familiei, în cursul triajului din CPU al INSMC se folosește PIS.

* Zhang L et al – Accuracy of symptoms and signs in predicting hypoxaemia among young children with acute respiratory infection: a meta-analysis. Int J Tuberc Lung Dis. 2011 Mar ;15(3):317-25. 

Dacă exista pulsoximetru…

Valorile puls-oximetrice care sunt asociate cu un risc crescut de complicații și deces* sunt cele sub 90%, la copilul care respiră aer atmosferic! Părinții care au acasă un puloximetru vor fi antrenați in folosirea corecta a acestuia.

* Lazzerini M et al – Hypoxaemia as a Mortality Risk Factor in Acute Lower Respiratory Infections in Children in Low and Middle-Income Countries: Systematic Review and Meta-Analysis. PLoS One. 2015 Sep 15 ;10(9):e0136166.

Cum se calculează scorul PIS?

Pentru a calcula scorul PIS nu sunt necesare instrumente sau cunoștințe medicale foarte detaliate. Este recomandabil ca părinții copiilor cu astm sa fie instruiți in calcularea scorului PIS pentru a putea avea un argument obiectiv asupra ameliorării sau agravării stării copilului lor.

Frecvența respiratorie ar trebui calculată pe durata unui minut întreg.

Există studii care dovedesc faptul că măsurătorile realizate pe o durată de 10-15 secunde oferă date inexacte, mai ales la sugari; plânsul, scurtele episoade de apnee, sughițul pot modifica semnificativ frecvența respiratorie dacă ne rezumăm doar la 10-15 secunde în ideea înmulțirii valorii obținute cu 6 (pentru măsurarea efectuată în 10 secunde) sau respectiv cu 4 (pentru cea în 15 secunde).

•Despre wheezing…

La spital vom folosi pentru evaluarea wheezingului un stetoscop adaptat vârstei pacientului. În locul stetoscopului, părinții pot fi instruiți să asculte, la domiciliu, cu urechea lipită de spatele copilului folosind o compresă, sau prin intermediul tricoului.

•Raportul inspir / expir

Cel mai bine poate fi cuantificat prin palpare. Se aplică mâinile astfel încât să „încercuiască” cu blândețe baza toracelui, la limita cu abdomenul. Când respiră copilul LINIȘTIT, numărăm în gând, foarte repede, cu o cadență constantă 1-2-3-4-5 etc. pentru inspir și la fel de repede pentru expir. Facem raportul între cele 2 cifre obținute.

Este esențial pentru o evaluare corectă să fie un copil relativ liniștit, ce respiră uniform.

•Cum evaluăm folosirea mușchilor accesorii de către copil?

Aceștia generează mișcări care nu sunt destinate în mod direct respirației la un copil sănătos ce respiră liniștit.

Ansamblul acestor mișcări ale mușchilor accesorii se numește „detresă respiratorie” sau „sindrom funcțional respirator”

Exemple: mișcările de bătăi ale aripioarelor nazale, mișcări de piston ale capului, mișcări de balans toraco-abdominal, tirajul intercostal, subcostal sau suprasternal (vezi exemple video).